Daniela:
Îmi spui că o să pleci
Nu poți să înțelegi
Că mi-e greu fără tine
Aș vrea să te opresc
Pentru că te iubesc
Plânge inima-n mine.
Liviu:
Îmi spui că o să pleci
Nu poți să înțelegi
Că mi-e greu fără tine
Aș vrea să te opresc
Pentru că te iubesc
Plânge inima-n mine.
Refren:
Daniela:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Liviu:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Daniela:
Pleci, dar nu-mi spui de ce
Și sufletul meu e rătăcit și pustiu
Mă întreb oare am greșit
Că prea mult te-am iubit
De ce pleci eu nu știu.
Liviu:
Pleci, dar nu-mi spui de ce
Și sufletul meu e rătăcit și pustiu
Mă întreb oare am greșit
Că prea mult te-am iubit
De ce pleci eu nu știu.
Refren:
Daniela:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Liviu:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Daniela:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Liviu:
Să-mi dai un telefon
Din când în când
Sau scrie-mi un mesaj,
Măcar un rând
Să uiți că te-am iubit,
Ar fi păcat
Și cât am plâns
Atunci când ai plecat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul unei despărțiri. Persoanele implicate își doresc o minimă formă de comunicare pentru a nu uita iubirea trecută, reflectând asupra suferinței provocate de plecarea celuilalt.