Libelullah – O Mie de Cuvinte

Strofa 1:
Vreau să spun o mie de cuvinte, nu știu de când le-am pe limbă
Ce spun nu-i printre dinți și lumea mereu se plimbă
Fără scop, după bloc, după moft, fără logică
Și minciuna poate fi-adevăr dacă e veridică
Am 999 lucruri de făcut
De-asta nu permit un minut să fie pierdut
Banii n-aduc fericirea, însă-n lipsa lor
N-am cum să trăiesc, alternativa e să mor
300 de kilometri de parcurs
Cu o viteză de 80 la puls
Eforturi emoționale și financiare
Multe sacrificii, pe mine nu mă mai doare
5 zile, 4 nopți, zi-le dacă poți
Ce simți în interior, nimic, e gol
Nu mă joc jocuri, am un singur rol
Să pun lumea înapoi pe roți.

Refren x4:
Dintr-o mie de cuvinte e de-ajuns să greșești unu
Ca lumea să arunce în tine cu c***t
Într-o secundă de emoție s-au uitat
Toți anii ăia mulți în care i-ai ajutat.

Strofa 2:
Vine unu’ nebun ca mine să-ți bage mințile-n bine
Că ești plin de gânduri meschine, ai o problemă, vecine
Zi-mi ce se-ntâmplă cu tine, te doare capu’, mergi mile
Sau poate-s prea multe rime și pare-o mare smintire
Nu rămân o amintire, în urma mea las multe file
Sunt cuvinte potrivite pentru cine le simte
Eu plec în trombă mare, bombă, tu dă-mi bon, ba
Nu observi că ești plătit la jumătate când muncești o-ntreagă normă?
Uite-un nor, mă, nu-i normal, mă, să fie întunecat
Când afară-s 40 și de grade și până și gheața arde
Nimic nu se mai împarte, nici pasiunea în arte
Degeaba mai scriu o carte când în lume se fac acte
De cruzime în mulțime, în masă și nu le pasă
Intru-ntr-o pasă proastă la ce iese din gura voastră
Tre’ce rapid, nu mă apasă, nu mă agasă, du-mă acasă
Lumea voastră este proastă, nu-mi dă pace, simt doar ace.

Refren x4:
Dintr-o mie de cuvinte e de-ajuns să greșești unu
Ca lumea să arunce în tine cu c***t
Într-o secundă de emoție s-au uitat
Toți anii ăia mulți în care i-ai ajutat