Încâlcit mai începea dimineața!
Se părea
că o parte dintre locuitorii orașului murea.
Stradă plină de intersecții de rouă
gemea de lume nouă:
bărbați, femei, copii
purtând găleți și tichii,
păreau turiști ori coloni
dintr-un neam mânat de nevăzuți centurioni.
Era o mulțime veselă și guralivă,
cu mâini descărnate și straturi uscate de salivă
la răscrucile buzelor.
Cu unghia coclită.
Trăda o boală molipsitoare și cumplită.
Într-adevăr, erau muribunzi acei inși
atât de voioși, de preocupați, de învinși.
Iar în capul străzii, așezați la o masă
mică, de brad, acoperită cu hârtie lucioasă,
ședeau doi mari medici bărboși,
în halate scrobite, în galoși,
Sensul versurilor
Piesa descrie o dimineață sumbră într-un oraș, unde o boală misterioasă afectează locuitorii. Oamenii, deși voioși în aparență, sunt muribunzi, iar doi medici observă scena, sugerând o atmosferă de neputință și inevitabilitate.