Florile sunt îngălbenite acum, împreună cu scrisorile tale
Nu vor vedea niciodată lumina zilei, căci nu le voi scoate niciodată afară
Nu există drum de întoarcere, este mai bine
Iubitule, merit mai mult decât vorbe goale și promisiuni
Am crezut tot ce ai spus, și ți-am dat ce am avut mai bun.
(Chorus)
Așa că fa o plecăciune, căci ai luat totul
Ți-ai jucat rolul, ca o vedetă l-ai jucat așa bine
Fa o plecăciune, căci scena se apropie de sfârșit
Ți-am dat iubire, tot ce mi-ai dat tu a fost amăgire
Așa că acum fa o plecăciune.
(Verse 2)
Viitorul e pe cale să se schimbe, înainte să-ți dai seama
Cortina se închide, uită-te în jur
Nu e nimeni în public, arunc departe durerea
Și ar trebui să știi că interpretarea ta m-a făcut destul de puternică.
(Chorus)
Așa că fa o plecăciune, căci ai luat totul
Ți-ai jucat rolul, ca o vedetă l-ai jucat așa bine
Fa o plecăciune, căci scena se apropie de sfârșit
Ți-am dat iubire, tot ce mi-ai dat tu a fost amăgire
Așa că acum fa o plecăciune.
(Bridge)
Ei trebuie să fi fost neglijenți, căci încă nu pot înțelege
De ce nu am putut vedea niciodată, ceea ce doar un fraier crede
Dar minciunile au început să apară
Spune-mi cum să știi, chiar acum
Că nu voi mai fi în apropiere, așa că înainte să se întâmple.
Fa o plecăciune, căci ai luat totul
Ți-ai jucat rolul, ca o vedetă l-ai jucat așa bine
Fa o plecăciune, căci scena se apropie de sfârșit
Ți-am dat iubire, tot ce mi-ai dat tu a fost amăgire
Așa că acum fa o plecăciune (x2)
Sensul versurilor
Piesa descrie sfârșitul unei relații în care naratorul se simte trădat și amăgit. Metafora scenei și a plecăciunii sugerează un final dramatic, în care partenerul și-a jucat rolul cu succes, lăsând naratorul cu inima frântă.