Copiii mei, atât vreau să știți
Am vrut doar să fiți fericiți
Chiar dacă uneori mai greșeam
Pe voi și pe mama voastră vă mai supăram.
Nu știți multe despre viața mea
Vă ascundeam orice veste grea.
Iartă-mă Doamne, sunt păcătos
Și poate-ți voi mai greși
Iartă-mă, nu mă pedepsi
Că am și eu copii, am copii.
Și când o fi să mor
Mor cu focul lor să nu rămân dator
Să nu plătească ei vreun păcat
Doar eu să fiu cel judecat.
Ca să aveți tot ce v-ați dorit
Chiar și cu tinerețea am plătit
Chiar dacă v-am supărat și v-am greșit uneori
Să nu mă judecați că am destule supărări.
Nu știți multe despre viața mea
Vă ascundeam orice veste grea.
Iartă-mă Doamne, sunt păcătos
Și poate-ți voi mai greși
Iartă-mă, nu mă pedepsi
Că am și eu copii, am copii.
Și când o fi să mor
Mor cu focul lor să nu rămân dator
Sa nu plătească ei vreun păcat
Doar eu să fiu cel judecat
Sensul versurilor
Un tată își exprimă regretul pentru greșelile făcute față de copiii săi și își asumă responsabilitatea pentru a-i proteja de consecințe. El cere iertare și speră ca sacrificiile sale să le ofere o viață mai bună.