Mă uit acum la stele
Mă-ntreb dacă te uiți și tu
Suntem așa departe
Și fizic și cu sufletul
Într-o mie de mări
Nu te pierde cum te-am pierdut eu.
Și scriu pe foi de toate
Amintirile cu noi
Ca să nu le uit
Să nu le furi când pleci de tot
Să-mi amintesc de noi
Să simt tot ce am pierdut.
Aș vrea să uit să te caut în tot ce văd peste tot
Lumea vede doar oameni, doar pe tine te văd
Aș vrea să nu te mai vreau
Dar pur și simplu nu pot
Vreau să sufăr de tine
A fost iubire, a fost.
Am încercat de toate
Să beau până nu mai pot
Să nu îți mai văd ochii
În alcool și când dorm
Undeva-n univers
Sper să te regăsesc.
Și scriu pe foi de toate
Amintirile cu noi
Ca să nu le uit
Să nu le furi când pleci de tot
Să-mi amintesc de noi
Să simt tot ce am pierdut.
Aș vrea să uit să te caut în tot ce văd peste tot
Lumea vede doar oameni, doar pe tine te văd
Aș vrea să nu te mai vreau
Dar pur și simplu nu pot
Vreau să sufăr de tine
A fost iubire, a fost
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase petrecute cu persoana iubită și încearcă să facă față pierderii, căutând-o în amintiri și sperând la o reîntâlnire improbabilă.