Laura Stoica – Nici Măcar o Stea

Cât am dat tot aș vrea să dau
Cât am luat tot mai vreau să iau
Să înțeleg lumea cum e ea
Și vreau să mă apropiu de o stea.
Viața e ca un cerc închis
Până acum nu l-am deschis
De trecut nu-mi pare rău
Și stau și fac tot ce vreau eu
Dar nici azi.. N-am atins nici o stea.
Cât aș vrea să pot să alerg mereu
Drumul lung.. oricât de greu..
Nu-mi pasă eu pot să aștept.
Vreau să am steaua mea
Vreau să ajung la ea
Vreau să o pot avea
Căci eu n-am atins nici o stea.
Caii bat praful pe poteci
Eu nu vreau, nu vreau să pleci
Ca licoarea prin mine să treci
Să stai să faci tot ce-ți dorești
Și apoi să atingem o stea.
Cât aș vrea să pot să alerg mereu
Drumul lung.. Gândul bun din tot ce-i rău
Nu-mi pasă eu pot să aștept.
Vreau să fii steaua mea
Vreau să ajungi la ea
Căci eu n-am atins nici o stea / bis.
Să nu-ți pese ce spun ei
Viața îți dă chiar tot ce vrei
Dacă ai știi poți să și iei.
Dar eu vreau.. o vreau
Vreau.. vreau să am steaua mea
Vreau să ajungi la ea
Vreau să o pot avea
Căci eu n-am atins nici o stea
Vreau să am steaua mea
O, Doamne, cât aș vrea
Căci eu nu am atins nici o stea

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorința profundă de a atinge un ideal, o aspirație, simbolizată printr-o stea. Vorbește despre efortul continuu și așteptarea împlinirii, în ciuda obstacolelor și a sentimentului de neîmplinire.

Lasă un comentariu