Badea-i ciobănaș la oi
Și le cântă din cimpoi,
Le cântă din fluieraș
Când le duce pe imaș,
M-aș face o ciobăniță
Să stau lângă-al meu bădiță.
Strigătură:
Dulce-i urda, dulce-i cașul,
Frumușel îi ciobănașul!.
Ciobănaș din Copălău
Rău mă arde dorul tău,
Măi ciobane moldovean,
Îți port dorul tău de-un an,
Tu te duci cu oile,
Eu rămân cu doinele.
Strigătură:
Îmi pun furca-n brâu și torc
Până oile se-ntorc.
Și-apoi când se lasă seară
Badea după deal coboară
Să bage oile-n strungă
Și ciobanii să le mulgă,
Și câinii or păzi turma,
Cu badea ne-om pierde urma.
Strigătură:
Ciobănaș de la mioare,
Frumușel ești ca o floare!.
Măi ciobane, măi bădiță,
Cu dulceață la guriță,
Vină seara târzior
Când stau oile-n ocol
C-am o poartă de rogoz
Cum pui mâna pică jos.
Strigătură:
C-am o poartă de rogoz
Cum pui mâna pică jos,
Dragostea de ciobănaș
Până-i lumea nu o lași!
Sensul versurilor
Cântec popular despre dragostea unei fete pentru un ciobănaș. Ea își exprimă dorința de a fi alături de el și apreciază frumusețea vieții pastorale.