L. S. D. – Moment de Reculegere

Bucureștiul tace, dar talentul zace-n mine,
E timpul să le-nchid gura și să-i invadez cu rime,
Țip ca nebunul, dar nu mă aude aici,
Când auzi „ești român” chiar nu mai ai ce să zici.
Dar sunt român, dar totuși vreau ceva respect
Că am muncit pe bune și am fost corect
Fac parte din mișcare, respectiv din mulțime
Mâna sus cei care simțiți ca mine
În România, maneaua e legea principală,
Peste tot unde dai, asta te bagă-n boală,
În scări de bloc, mașini, cluburi, magazine,
Până în taxiuri, autobuze, limuzine,
M-am săturat, crede-mă, mi s-a scrâbit,
Nici pic de talent, de flow sau de beat,
Nici pic de voce, nici măcar mesaj,
Că-n afară de norocituri altceva n-au în limbaj.
Îi vezi prin videoclipuri cu lanțuri de mii karate
Și cu haine de firmă, că se poartă mulate
Și o ard de genu’ eu am „Puma” frate
Și eu am, dar le-am luat-o iarși pe coate
Dar am și o p**ă de douăzeci și cinci
Că decât s-o dai la microfon, mai bine mi-o lingi
Mai găsești și o panaramă de zici că e constipată
Îmbrăcată-n fustă scurtă să țină p**a sculată
dansând cică pe ritmuri de manele
Băga-mi-aș p**a frate în ei și-n ele
Omule, de-astea poți găsi la orice autostradă
Numai că nu-i zice manelistă și prostituată
Și pe banii ce-i irosești la televizor
Te rezolvă fata și rămâi matol
Și mai nou maneliști cântă Rap, sau balade
Și ce p**a mea așteaptă la roade
Vă dau eu coaiele să mi le ronțăiți în gură
Că pe mine nu mă înghite vreo cenzură
Cât despre Hip Hop este mult mai nasol,
Că majoritatea de MC au nevoie de-un control,
Cum p**a mea să-mi vorbești mie de pușcării,
Că am trecut prin atât de multe, de sigur te-ar uimi.
Cum morții tăi vorbești de cartușe și pistoale,
Cred că nu știi cu cine vorbești frățioare,
Nu-mi vorbi tu mie de desene animate,
Sau de videoclipuri de le-ai văzut în state,
Nu-mi vorbi tu mie de Hero sau Coca
Sau că poți să-mi faci cinste pe moca
Nu-mi vorbi de jointuri, seringi sau pastile
Sau de concursuri de tras pe nas bile
Eu nu cred în vrăjeli, fii serios frățioru’
Că pentru bani aici unii îți dau omoru’
Te vezi mare șmecher că ai vreo trei cu tine
Eu nu mai am niciunu’ da te fac știi prea bine
Nu-s gangsta ca tine, eu-s mai realist
Vad realitatea mai bine ca un analist
Vad că muzica asta mai nou e boală curată
Și cineva ar trebui să o extirpeze odată
Vad că mai nou toți suferim de gâturi rupte
Dar dăm din cap chiar și la unu’ care se fute
Vad că mai nou toți au microfoane,
Pietrele Zvaroski și implante cu silicoane
Ce dracu’ frate, muzica e un trend
Și nu prea cred că se va termina cu Happy-end
În U.S.A. Hip Hop-ul chiar ia amploare
Dar în România ușor ușor dispare
Avem și noi talente, de ce să nu recunosc
Că sunt atâtea Rapperi ce n-o ard contra cost
Dar sunt așa puțini că-i număr cu o mână
Că în general unii doar au o zi mai bună
De-aia Underground-ul e în floare și la modă
Dar nici aici nu poți să stai ca pe comodă
Bani pe studio, pe înregistrare
Pe coperti sau chiar instrumentale
Să nu te întrebi de ce albumu’ nu-i oficial
Că n-avem bani de studio, totul e artificial
Că ne-ar cam cenzura că n-avem 18 ani
Și în principal marea criză de bani
Așa că nu vreau să aud că nu sună bine
Că personal mi-am scos sufletul din mine
Că altceva frățică chiar nu mai pot face
Îmi continui ideea și o dau cu pace
Și ar mai fii atâtea cântăreți, chiar MC
De Rock, Dance, Haus sau R&B
Care bat câmpii mai rău ca țăranii
Și o fac doar ca să-și producă banii
Care vad albume-n draci și totuși nu zic nimic
Care o ard în engleză că prinde la public
Hai să vorbim și de D.J. și de Bend
Că mai nou sunt mai slabi ca țigările Kant
Că negativu’ fuge iar ei o lasă lent
Sau lasă piesa să curgă în timp ce el e absent
Mai vreau să zic și ceva despre Playback
Că-s așa de ieftini ca surpriza de la Mc
Pur și simplu figuranți, ce dracu’ frățioare
Ai-s muzicieni sau animatoare
Iar despre cei ce ascultă ce să mai zic,
Și eu ascultam când eram eram mic,
Aș prefera să vină la concerte, să cumpere albume
Nu să ne critice sau să ne ia în dume
Pe fel de fel de bloguri, pustanii comentează
Fel de fel de piese ce mai nou se lansează
Și îți dau sfaturi că cică nu sună bine
„Te crezi mare șmecher, fă și tu ca mine”
Te-ai văzut mare când ma-ta ți-a băgat internet
Ar trebui să mă asculți ca pe un poet
Că scuip realitatea, iar tu ești orbit, nu vezi
Că multe din flegme se găsesc pe pereți
Nu-ți prea convine ce am zis acum, nu-i așa
Vrei să rectific, „mai dați-vă-n p**a mea”
Băieții mei de față D. J. Joe și Red Smoke
Eu îmi permit prezint respectiv trupa de șoc
Și dacă tot vreți să-mi cenzurați piesa
Poetu’ și Neînțelesu’ nu mai înghit lesa
Îmi bag p**a în sistem, în special C. N. A.
Și sper că piesa asta vă va anima
În a menține ideea că muzica-i pe moarte
Și trebuie să o salvăm cât se mai poate
Sunt aici pentru mișcarea, anti – social
Și mai vreau să zic că nu-s comercial
Îmi permit să strig cât mă țin plămânii „Hip Hop”
E moment de reculegere, dar totuși dau din cap
Iar refrenu’ îl dedic în mod liber
Oricărui om normal, sclav sau lider
Oricărui om ce apreciază muzica de calitate
Ascultă asta și o să sperăm că poate…
Moment de reculegere să dați toți din cap
Ridicați o mână sus și strigați „Hip Hop”
Muzica e decedată dar noi totuși mai sperăm
Măcar în ochii voștri să ne reabilităm