Iarba din zonă nu-ți mai place
Are-un gust ciudat de-o vreme-ncoace
Capra vecină-i mai tentantă
Nu e ca a noastră, proastă, enervantă.
De-abia-nchizi ochii că se pornește
Un scenariu care te-ngrozește
Mai bine-n vorbe noaptea-i petrece
Dar n-are cine urechea să-și aplece.
Sună-mă.
Pielea se-ncinge, crește pulsu’
Dar undeva pe drum se pierde implusu’
Intri-n perete, trântești poarta
Te-ntorci cu spatele și-ți blestemi soarta.
I-ai dat un deget, ți-a luat mâna
I-ai dat o zi și ți-a luat săptămâna
Și-ai mai avea de spus mai multe
Dar n-are cine să te-asculte.
Sună-mă.
Se strâng pereții, se-nclină planu’
Și coboară tot mai jos tavanu’
S-a golit sticla, s-a umplut paharu’
Și n-ai pe cine să îți versi amaru’.
Sună-mă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de frustrare și izolare. Protagonistul se simte neînțeles și neascultat, căutând o cale de a se conecta cu cineva, dar se lovește de un zid de indiferență și neputință.