Plecând de la un simplu cer
Nu m’nvârt pentru nimic și nimănui nu’i voi da un semn
Atât vrem, să vă deschidem mințile ca porțile din Betleem
Țărâm sacru, vei știi după dacă zbori sau dai noroc cu dracu
Deocamdată declar război pentru cel ce vrea să’i fac pe plac
Nu’i trec pragul, nu, că’s infectat cu virusul antistatum, antisocial
E primu simptom din care boala evoluează de la stadiul de nebun la nivel de celulă sau atom
De asta îmi traduci versurile ca pe visele după un adânc somn
Și realizezi, printre transpirații că’s multe aberații
De fapt asta’i părerea ta, tu te complaci în ea
Și trăiești în lume ca următoru tip de zombie
Condus de o iluzie, te afli printre robii
Încătușați în lanțurile psihice ale trecutului, divizii
Pecetluiesc ireversibil soarta pământului
Miliarde de cadaver vii mărșăluiesc în cel mai sumbru mers grotesc, posibil
Stârnesc ura’n gură, lovesc, e plauzibil,
Tot ce întâlnesc, nu fac risipă de energie
Bazându’mă pe tehnici de voodoo și magie neagră
Viitorul de prezent se leagă
Printr’un tunel imaginar ce imaginația nu’ți poate crea binar
Creaturi hidoase
Smulg din tine oase precum un colecționar de materie vie
Istoria se descrie
Timpul ne’ngroapă’n sicrie, într’o groapă
ce fiecare cu mâna lui își sapă mai adânc
Îmi potolesc setea din sângele tău bând
Ironic pot fi considerat un animal blând, centaur
Îmi întăresc poziția primordială
Cuceririle se fac prin auz, la scară mondială
Sufletele escaladează muntele sfânt
Majoritatea lor sfârșesc în chinuri sub pământ
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume în care oamenii sunt controlați și manipulați, transformându-se în zombi conduși de iluzii. Artistul se poziționează ca o entitate puternică, hrănindu-se cu slăbiciunea celorlalți și denunțând starea deplorabilă a societății.