20 trecuți, voci se aud în cap (ca tine-s mulți, mulți, mulți)
Mi-aduc aminte parcă-i ieri, mama
Văd mingea, colțul blocului, vechea stradă și școala
Văd primul vers pus pe hârtie – voila
Pierdut prin labirintul vieții poetul încă umple coala
Și am de zis: vă mulțumesc tuturor în scris
Iubitei mele, colegi, bunici, părinți sunteți toți aici
Și am învățat că dacă nu te uiți înapoi
Ești ignorant și vine o vreme și apar probleme
Pe pleoape n-ai somn și nici pe gene
Vorbind în genere, cât despre mine pot spune așa
Sunt încântat cu viața mea
Pot să zâmbesc când mă trezesc dimineața
Și-mi beau cafeaua la pat sau într-o cafenea
Simplu, am 20 și-i viața mea.
Tu mă știi de cât timp? de 2 zile? de-un an sau doi?
De-o lună, de două sau poate-am jucat un baschet amândoi
A, tu mă știi din generală, tu din greșeală
Tu poate auzi acum de mine prima oară
El nu mă suportă de la un timp de vreme
Crede că mi-am luat figuri și acum avem probleme
Ea mă iubește din prima zi.
De când am făcut-o să se simtă altfel, știi?
Să fie oare de la mare? de la nori? de la nisip sau de la soare?
Cine știe oare?
Ai mei mă știu din prima zi c-am fost băiat cuminte
M-au învățat cum să vorbesc și acum presar cuvinte
Și acum tresari căci ce nu văd ochii, inima simte
Și cine mă simte? c-am 20 și vreau liniște să am
S-adorm în perna mea și ea să-mi zică noapte bună calm
Noapte bună, Dan.
Sensul versurilor
Piesa este o retrospectivă asupra vieții unui tânăr de 20 de ani. El își exprimă recunoștința față de cei care l-au susținut și reflectă asupra amintirilor și experiențelor care l-au format, dorindu-și liniște și pace interioară.