Killa Fonic:
E dimineața și e noapte,
Și greierii cântă-n șoapte,
Îmi simt fața grea, sunt un ud leoarcă,
Același coșmar mă provoacă,
Departe de tine e frig cancer,
Și niciun drog nu mă mai face,
Nimic nu mă mai satisface,
Răul din mine nu mă lasă-n pace,
Bestia din mine nu mai toarce, tace,
Face ce-i spun doar că vreau să mă îngroape,
Să-mi scoată durerea să am lumină-n pleoape,
Să-mi scoată durerea să iubesc în pace,
Vreau să fiu un om mai bun,
Vreau să te merit acum,
Știu că drumu-pare lung,
Și io ard și mă fac iar scrum.
Refren:
De-o să stai,
Toarnă tot ce ai pe mine,
Îneacă-mă-n tine,
Nu mai suflu, suflu,
Să spun că-ți doresc sufletu și trupu, babe!
Connect-R:
E noapte, da’ e dimineața,
Lumina mă strâmbă la față,
Aprind o țigară, mi-e greață,
Mă uit în oglindă, e ceață,
Sunt obosit, vreau să dorm,
Mi-e teamă să mă bag la somn,
Acolo sunt demonii mei,
Și nu mai am forță să mă lupt cu ei,
Da’ eu nu știu gustul înfrângerii,
Eu nu știu gustul înfrângerii,
Po’ să chem îngerii,
În genunchi în valea plângerii,
Cerul va cerne, va cuceri,
Nu voi mai suferi,
Tu vino și luptă cu mine, babe,
Tu vino și luptă cu mine, babe,
Toarnă-ți iubirea acum,
Să stingă focu, focu să mă facă scrum.
Sensul versurilor
Piesa exprimă lupta interioară cu dependența și suferința, dorința de a fi un om mai bun și nevoia de iubire pentru a depăși aceste obstacole. Metafora scrumului sugerează distrugerea și renașterea.