Khalil Gibran – Când Iubirea Te Cheamă

Când iubirea te cheamă, urmează-o,
cu toate că drumurile sale sunt denivelate și abrupte.
Iar când aripile ei te îmbrățișează, predă-te,
cu toate că sabia ascunsă între ele te poate răni.
Și când îți vorbește, ascult-o,
chiar dacă vocea ei îți poate risipi visurile asemeni mistralului
ce pustiește grădina.
Pentru că așa cum iubirea te încununează, la fel te va crucifica.
Așa cum te ajută să crești, tot așa te va cizela.
Așa cum se înalță pe culmile tale și-ți mângâie cele mai frumoase ramuri
ce tremură în soare, tot așa coboară până la rădăcinile tale
și zguduie atașamentul lor față de lut.
preluarea este permisă numai cu menționarea traducătorului

Sensul versurilor

Piesa explorează natura complexă a iubirii, evidențiind atât bucuriile, cât și suferințele pe care le implică. Iubirea este prezentată ca o forță puternică, capabilă să înalțe și să distrugă, să construiască și să dărâme. Acceptarea ambelor aspecte este esențială.

Lasă un comentariu