Keri feat Butch – Valea Taților

Iubește piatra, d-asta zâmbește pe bune
Plutește în alte locuri, găsește o altă lume
Sătul de praf pe hainele bătrâne
Sătul de „ceartă-n tari” și glume
Muncește-n gropile comune
Da’ sub pământ e cel mai sincer loc din lume
Apreciază cerul din perspectiva dimineților de mâine
Tăcut în gesturi – caută urme
Trecut prin toate – împarte „pâine bune”
Zice că e frumos când se întunecă, apoi cu tunete
Pământul spune: „Supune-te!”
La adâncime sunt alte sunete
În galerii sunt sutele de suflete curate… murdare sunt doar hainele
Când mâinile lovesc în piatră, vezi, s-a obișnuit să sape
Redefinești, viața e grea când el face din grea ușoară viața ta,
Și-i zici… „Tata, îmi strângi prea tare perna când ieși din schimbul 3
Nu tre’ să faci asta, căldura o simt în ochii tăi”
Și știi că anii-s mai ușori, pentru că el a strâns în pumn toți anii grei..
Vezi frățioare, lumea e-nșelătoare,
Zice: „Cine-a crescut din piatră nu-i construit să zboare”,
El zice: „Doar munca zidește caracterul tare,
Ai grijă, crește câte un șarpe pe lângă orice floare”.
„Să fii tare”.
Cine muncește sub pământ iubește mai mult cerul
Munca îi întărește îngerul și brațul
Devine sprijin pentru ei, -în Valea Taților-
Speranța vine… din schimbul trei.
Cine muncește sub pământ iubește mai mult cerul
Munca îi întărește îngerul și brațul
Devine sprijin pentru ei, -în Valea Taților-
Speranța vine… din schimbul trei.
„Noroc bun”.
Aici copiii nu prea plâng, îi vezi strângând
În pumn câte-o bucată de pământ zicând:
„Dac-aș putea te-aș risipi pe tot în vânt”
Ai grijă tu de el cât eu nu sunt… Noroc bun
În Valea taților și pietrele li se supun
Cuvintele se simt mai mult, mai rar se spun..
Cine muncește sub pământ iubește mai mult cerul
Munca îi întărește îngerul și brațul
Devine sprijin pentru ei, -în Valea Taților-
Speranța vine… din schimbul trei.
Cine muncește sub pământ iubește mai mult cerul
Munca îi întărește îngerul și brațul
Devine sprijin pentru ei, -în Valea Taților-
Speranța vine… din schimbul trei

Sensul versurilor

Piesa este un omagiu adus tatălui muncitor, care prin sacrificiul său asigură un viitor mai bun familiei. Versurile subliniază legătura puternică dintre muncă, speranță și dragostea familială, într-un cadru dificil.

Lasă un comentariu