Pierdut într-o pădure întunecată
Spini răsuciți de-a lungul părului meu
Un trandafir colora ceasul întorcându-l cu susul în jos, în jur și-n jur.
Cine a plantat acești trandafiri albi?
Pictându-i în roșu cu sânge imediat
Ascultă, repede, ascunde-i departe
Sau voi avea ceva cu capul tău, o voi face!
Roșu și fără ezitare, Regatul Trandafirului
O gădină imorală, dulce și amestecată
Aici oricând, mereu și pentru totdeauna
Voi fi de partea ta… deci sărută-mă, acum.
Daga mea, când începi să te strici
Voi privi direct prin toate
Îmi voi rostogoli limba peste buzele tale purulente
Împreună, hai să legăm dragostea noastră pentru totdeauna.
Aceste degete fermecătoare ale tale
Căzând într-o degradare nebună
Cu acești trandafiri și această rochie neagră
Le voi încadra pe perete.
Draga mea aceasta este dragostea
Nu am nevoie de nimic altceva, dar tu
Trandafirii se vor împleti
În jurul nostru
Și voi deveni una cu tine.
Roșu și fără ezitare, Regatul Trandafirului
O gădină imorală, dulce și amestecată
Aici oricând, mereu și pentru totdeauna
Voi fi de partea ta… deci sărută-mă, acum.
Daga mea, când începi să te strici
Voi privi direct prin toate
Îmi voi rostogoli limba peste buzele tale purulente
Împreună, hai să legăm dragostea noastră pentru totdeauna
Sensul versurilor
Piesa descrie o dragoste obsesivă și gotică, unde frumusețea și decăderea se împletesc. Naratorul își exprimă dorința de a eterniza această iubire, chiar și în starea ei de degradare, într-un regat al trandafirilor simbolizând pasiunea și moartea.