Kashy – Andreea

Afară e frig, bate vântul sublim,
Scriu neîncetat pe o foaie cu un pix.
Cânt și iar cânt frecvențe în vid,
Cad printre stele oceane de lacrimi.
Vreau să te iau să plecăm departe,
De lumea cea rea ce tot ne desparte.
Universul meu în zi și în noapte,
Plecăm oriunde ca vântul în zare.
Scriu despre ea căci ea m-a vrăjit,
M-a înțepat, m-a trăznit făurit,
Cu farmecul ei, cu sufletul ei,
E esența de viață și n-am cum s-o bei.
Andreea, Andreea,
Mi-ai aprins sufletul din mine.
Andreea, Andreea,
Stau umil la ale tale picioare.
Andreea, Andreea,
Oh, dragostea mea cea mai mare!
Andreea, Andreea,
Te iubesc foarte mult, foarte tare.
Nu cânt despre faimă, nu cânt despre avere,
Nu cânt despre oamenii ce-mi vor doar durere,
Cânt despre visele în care ești,
Fără inima ta eu m-aș face doar scrum.
Când te rănesc, nu o fac cu intenție,
Beau de dor, puțin fără pic de atenție,
Nu vreau să te las să pleci pur și simplu,
Fără tine reprezint dezastrul și vidul.
Sângele tău îmi curge prin vene,
Sufletul tău îmi arde prin glezne,
Călcăm adesea cu pașii mărunți,
Doar atunci sunt în flăcări și tu mă săruți.
Îmi ești rază de soare, iar tu luminezi,
Drumul și mintea atunci când pășesc,
Tu ești singura ființă atunci când greșesc,
Iarți tot timpul și lacrimi se-opresc.
Andreea, Andreea,
Mi-ai aprins sufletul din mine.
Andreea, Andreea,
Stau umil la ale tale picioare.
Andreea, Andreea,
Oh, dragostea mea cea mai mare!
Andreea, Andreea,
Te iubesc foarte mult, foarte tare.