Karas : N-am avut nimic de mic,
Nu am avut pe nimeni să mă ajute să mă ridic
Și totuși acum nu las senzația că pic
Doar pentru familie dau bani la plic
Pentru restul rămân doar Karas, un simplu amic
La cer încă nu mă ridic, i’m a little bit sick
Dar mai rămân un pic
În fața băuturii am același tic
Beau până când sub masă pic
Îl am pe frățiorul meu alături ce mă ridică,
Pe mama, când ajung acasă ce mă critică
Pe soră-mea după ce îmi revin ce îmi ține predica
Pe bunică-mea ce mă felicită,
Asta e actuala familie a mea, asta e viața mea
Ar fi putut fi ambele diferite, dacă m-aș schimba
Însă nemulțumite sunt tot ele
Acele persoane ce continuă să-mi arunce vorbe grele
Am rămas în același spațiu închis
Unde ușile mi-au fost zidite
Zilele umbrite
Prea multe nereușite,
Nu pot fi altfel oricât aș încerca
Rămân așa, oricum după ce mor, toți mă vor uita.
Edelyna : Descriu ce trăiesc, nu încetez să zâmbesc,
Gândesc ce îmi doresc, în timp tot cresc
Mă maturizez mental, dar o fac rațional
Stând pe scara aceluiași bloc
Ascund sentimente rămase pe stoc.
Karas : Privesc lumea, o privesc pe ea
Îmi aduc aminte cum zâmbea
Era cândva viața mea
Acum în timp a devenit viața altuia
Eu sunt tot matol,
Cum m-ai lăsat în același tricou roșu cu Liverpool
Dacă aș putea aș face un ocol
De de la pol la pol
Să pot derula anii, zilele,
Să o pot avea pe ea cât și banii
Să pot repara multe din greșelile mele
Să nu mai am parte de zilele grele
Să nu mai am alături doar tovarăși ce vor să mă înșele
Nici pe cei cu care dau noroc și pe urmă pe mâini să se spele
Nu am cum să mă alin
Suspin, dar nu mă închin
Nu mai pot schimba nimic
Pot doar completa un pic
Rahitic, îmi găsesc pe fiecare zi câte un critic
Am zis spațiu închis
Am zis Mitic nu pot fi, dar îmi fac o poză
Cu aceeași bere Becks la doză
Îmi iau la revedere, viața e prea dură
Îmi aprind o țigare, mai iau din bere o gură.
Trag un fum și îmi iau rămas bun acum
Visul mi l-am atins
Karas 2009 spațiu închis.
Edelyna : Descriu ce trăiesc, nu încetez să zâmbesc,
Gândesc ce îmi doresc, în timp tot cresc
Mă maturizez mental, dar o fac rațional
Stând pe scara aceluiași bloc
Ascund sentimente rămase pe stoc
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de alegerile făcute și dorința de a schimba trecutul. Artistul se simte prins într-un ciclu vicios, dar găsește sprijin în familie, deși recunoaște și criticile primite. Refrenul aduce o notă de speranță și maturizare, dar și acceptarea prezentului.