Kapushon – Stăpânii Stânelor

Unu, doi, unu, doi, începe fizzareadka, dimineața printre oi.
Unu, doi, unu, doi, începe fizzareadka, dimineața printre [zii].
Mai ceva ca la armată, la patru în picioare.
Mai pe urmă, după treabă, și ceaiu’ și mâncarea.
Cu ochii bulbucați, spălat repede pe față,
Oile se mulg până începe dimineața.
Pe urmă vine lumea ca să ieie lapteli,
Le aduce și dejunul, de băut, te miri ce-ar fi.
Care cu bacu, care cu borcanu’, care cu canistra,
Care cu o oală, laptele s-o-mpărțit încă de la cupuiala.
La șase-s pe câmpuri, care-s după treierat
De grâu, de orz, de păpușoi sau de răsărită.
De-ai scăpat-o în lucernă, vezi că poate s-o umflat,
Ciobanii știu, numa’ cu cuțitu’, cum de-i reanimat.
Când soarele e sus, oile la umbră stau, culcate,
Scoate și ciobanu’ o mahorca, pe jumate.
Aproape de amiază, vin la stână iar la muls,
Dacă-i vară, ca dacă-i frig, de două ori, de ajuns.
Dui, dui, dui, dui, dui.
Pasunile-mprejur toate-s a lui.
Auzi în deal doina de dor,
Aista-i el, stăpânul stânelor.
Dui, dui, dui, dui, dui.
Papurile-mprejur toate-s a lui.
Auzi în deal doina de dor,
Aista-i el, stăpânul stânelor.