Aș vrea iubire, din suflet să te scot
În brațe să te strâng, să te sărut cu foc
Să nu fii vis, nici dor,
Doar dragoste, fior.
Aș vrea, în noapte să te simt
Aș vrea, deloc să nu mă mint
Căci viața, din vise mă trezește
Dar inima, ce mult te mai iubește.
Aș vrea, când trandafirii mor
Să uit și eu de tine, să nu mă sting de dor
Dar cum să pot? Din suflet să te scot,
Când tu îmi ești suflare și inima, și tot.
Aș vrea, vocea să ți-o aud
Când sufletu-mi te caută, de lacrimi fiindu-mi ud
Te strig, dar tu, nu poți să mă auzi
Te strig mereu iubire, dar tu, nu îmi răspunzi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința profundă de a uita o iubire pierdută, dar imposibilitatea de a face acest lucru. Vorbitorul tânjește după persoana iubită și suferă din cauza absenței acesteia, simțind că acea persoană este esențială pentru existența sa.