Jean de la Craiova – După Atâția Ani

Unde ești, suflet rece, nu știi să iubești
Nopți și zile m-ai mințit mereu
Vreau să uit, dar mi-e atât de greu
Ai sufletul negru ca cerul întunecat
Oare cu noi ce s-a întâmplat
Și tot ce ne-a legat, tu ai uitat
După atâția ani, după atâtea nopți
După atâtea lacrimi ce-am vărsat mereu
Câte ne-au legat, la câte am sperat
Tu nu m-ai iubit, și ai plecat, mi-e greu
Dorul meu să te ajungă unde mergi mereu
Să suferi cât am suferit și eu
De tine îmi este dor, mi-e dor mereu
Stau și plâng cu lacrimi, perna unde dorm, o ud
Aș vrea să plângi și tu măcar o zi
Și să-ți asculți dorința inimii
După atâția ani, după atâtea nopți
După atâtea lacrimi ce-am vărsat mereu
Câte ne-au legat, la câte am sperat
Tu nu m-ai iubit, și ai plecat, mi-e greu

Sensul versurilor

Piesa exprimă durerea și regretul unei persoane după o despărțire. Ea rememorează momentele frumoase, dar și suferința provocată de pierderea iubirii, exprimând dorința ca cealaltă persoană să simtă aceeași durere.

Lasă un comentariu