Iris – Vise

Îmi număr iarăși pașii, pe drumuri neumblate
Într-o vreme răsăritul, prin locuri vechi, uitate
Și merg pe o cărare ce nu are sfârșit
Cu o dorință-n suflet, s-ajung la infinit.
Și nu am de gând, să mă opresc
Pământul roată să-l ocolesc.
Sunt rătăcit în visele mele
Ca un copil cu ochii la stele
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un visător..
Sunt rătăcit în visele tale
Un hoinar pe vase regale
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un trecător..
Îmi număr iarăși pașii, pe drumuri colindate
Ma vede și apusul prin locuri agitate
Chiar de m-ar opri și morile de vânt
Eu am să trec prin viață, nepăsător râzând.
Și nu am de gând, să mă opresc
Pământul roată să-l ocolesc.
Sunt rătăcit în visele mele
Ca un copil cu ochii la stele
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un visător..
Sunt rătăcit în visele tale
Un hoinar pe vase regale
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un trecător..
Și nu am de gând, să mă opresc
Pământul roată să-l ocolesc.
Sunt rătăcit în visele mele
Ca un copil cu ochii la stele
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un visător..
Sunt rătăcit în visele tale
Un hoinar pe vase regale
Sunt un nebun într-o lume nebună
Un trecător.. x2

Sensul versurilor

Piesa exprimă dorința de a evada în vise și de a căuta infinitul, indiferent de obstacole. Este o călătorie interioară, marcată de speranță și de o atitudine nepăsătoare față de greutățile vieții.

Lasă un comentariu