Pe culmile vieții în plină putere.. Zbori!
Cu inima-nfrântă, născut în durere și-n sumbrele culori
Cu pieptul în soare, în raza ce doare.. Lupți!
Și sângele-ți fierbe-n vene.. Uiți!.
Durerea e mare în carnea ce moare
Ești neînvins, de necuprins!
Când spiritul are coroana de soare
Ești veșnic neatins!.
O mie de-ntrebări din cele patru zări
Te vor devora!
Ca vulturii în zbor ascunși în negru nor
Și-n vis te vor urma!.
Cu pieptul în soare, în raza ce doare.. Lupți!
Și sângele-ți fierbe-n vene.. Uiți!.
Durerea e mare în carnea ce moare
Dar nu te-nchini la cruci de spini!
Când spiritul are-acea rază de soare
Din neguri cresc lumini..
O mie de-ntrebări din cele patru zări
Te vor devora!
Ca vulturii în zbor ascunși în negru nor
Și-n vis te vor urma!.
Cu pieptul în soare, cu mâinile goale
De neînvins, de neatins!
Un cântec ce moare când sufletul doare.
O mie de-ntrebări ca vulturii pe cer
Viața ta vor devora
Iar suferința ta
Toamna vieții.. Daa!.
O mie de-ntrebări ca vulturii pe cer
Viața ta vor devora
Iar suferința ta
Toamna vieții.. Daa!.
Uiți..
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta cu greutățile vieții și suferința inevitabilă. În ciuda durerii, spiritul rămâne neînvins și găsește lumina chiar și în cele mai întunecate momente.