Vultur, vultur, dragul meu,
Încetează zborul tău,
Încetează pentru-o clipă,
Nu mai bate din aripă,
Vultur dragă, vulturașul meu!.
Stai, ascultă ce-ți vorbesc
Cu grai dulce omenesc:
Taie zările și zboară,
Din vârf de munte coboară,
Vultur dragă, vulturașul meu!.
Ia-mă sub aripa ta,
Du-mă-n zbor cu dragostea
Peste codri mari de fag
Până la neicuța-n prag,
Vultur dragă, vulturașul meu!.
Să jure frunza de fag
Cât mi-a fost mie de drag,
Să jure pădurea toată
Că n-oi iubi vreodată,
Vultur dragă, vulturașul meu!
Sensul versurilor
O chemare nostalgică către un vultur pentru a transporta vorbitorul către persoana iubită. Versurile exprimă dorința de a fi alături de acea persoană și jurăminte de dragoste eternă, sigilate de natură.