Un lăutar îmi cânta,
Seara iar se lăsa,
Pe-un deal de cer
Prima stea
Ne privea
Și-asculta.
Trec ore, trec,
Eu aș sta,
Aș visa, aș cânta,
Aș privi prima stea
Ce-mi visa
Dragostea.
Noaptea se lasă-n lumini când strunele prind sub arcuș glas de jar
Și potolesc dorul meu, nebunule,
Dor dulce și amar.
Refren:
Hai, vioară,
Hai, zi iară,
Și tu, dorule,
Zi-mi de dragoste,
Zi lângă mine mereu,
Dor, măi dorule,
Zi-mi de dragoste
Ca lăutarul meu:
Îmi oglindea viața mea în cântece
De parcă o cunoștea
Eu ascultam și-l rugam: „Bătrânule,
Leagănă-mi iar inima!”
Sensul versurilor
Piesa exprimă nostalgia și dorul prin intermediul unui lăutar care cântă despre dragoste. Cântecul oglindește viața ascultătorului și îi aduce alinare prin muzică și amintiri.