Satul meu de lângă munte
Unde-s brazi și flori mărunte,
Cântă cucu-n tine vara
De cu zori și până seara.
Cântă cucule-n zăvoi,
Cântați, fetelor, și voi,
Cântați, fete, cât mai multe
C-așa-i la Văleni de Munte.
Tot la fel cântam și eu
Când eram în satul meu,
Mă urcam în vârf de munte,
Și cântam neichii s-asculte.
Mă urcam pe un ponor
Și cântam neichii cu dor,
Pe ponor cu floricele
De dorul inimii mele.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul de satul natal, amintiri legate de natură și de locurile copilăriei. Este o evocare nostalgică a frumuseților satului și a cântecelor interpretate în tinerețe.