Pe dealuri și pe ponoare
Mărăcinul umbră n-are,
La umbra de mărăcine
Nicio păsăre nu vine,
Of, dorule și puiule!.
Mărăcine, mărăcine,
De-ar cădea frunza din tine,
De-ar cădea și s-ar usca
Tot ca inimioara mea,
Of, dorule și puiule!.
Uite valea și priporul
Unde-așteaptă puișorul,
Valea e cu mărăcini,
Nu pot trece de vecini,
Of, dorule și puiule,
Valea e cu bolovani,
Nu pot trece de dușmani,
Of, dorule și puiule!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă un sentiment profund de dor și tristețe, folosind metafora mărăcinului fără umbră pentru a ilustra o stare de singurătate și lipsă de speranță. Inimioara este comparată cu frunza uscată a mărăcinului, simbolizând o suferință interioară. Obstacolele, vecinii și dușmanii, împiedică apropierea de persoana iubită.