Mândră și frumoasă-i Valea Prahovei
Chiuie pe vale, fete și flăcăi
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Lăutarii cântă, strunele iau foc
Tinerii se-adună și se prind în joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Vara când se uită, soarele ferești
Ca o zână-n basme tot mai mândră ești
Straiele de iarnă te împodobesc
Prea frumoasă Vale, te iubesc
Jocul ca la Breaza-i din strămoși lăsat
Că-l jurară Dacii rar și apăsat
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Până și bătrânii se opresc în loc
Să mai vadă-o clipă minunatul joc
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova mea dragă eu nu te-am uitat
Chiar dacă de-acasă cu greu am plecat
Mă întorc cu drag în locul părintesc
Prahova mea dragă, te iubesc
E un joc anume pe acest meleag
Munții se apleacă și-l privesc cu drag
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan’ au înlemnit
Babele la horă când s-au întâlnit
L-au jucat pe munte, pan’ au înlemnit
Ce minunată, ești Valea Prahovei..
Prahova, grădină, să-nflorești mereu
Pe-ale tale plaiuri am crescut și eu
Dorurile-n cântec ți le dăruiesc
Prea frumoasă vale, te iubesc
Sensul versurilor
Cântecul este o odă adusă frumuseții Văii Prahovei și tradițiilor sale. Exprimă dragostea și dorul de casă, precum și bucuria jocului popular.