Arz-o focul, dragostea,
N-am știut că-i așa grea,
Nici nu mori, nici nu te doare,
Te doboară din picioare.
Până când nici doctorii
Nu te mai pot lecui,
Numai neica dac-ar vrea
Că-mi cunoaște patima.
De când neicuța s-a dus
Negură pe sat s-a pus,
Pe sătuc și pe vâlcea
Și la inimioara mea.
Negura nu s-o lua
Până neica s-o-nturna,
Nu m-oi sătura de tine
Până când pun pământ pe mine,
De tin’ nu m-oi sătura
Că ți-i dulce gurița.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă cauzată de pierderea iubirii. Absența persoanei iubite lasă un gol imens, iar tristețea învăluie totul, până la reîntoarcerea acesteia.
