Ți-am hașurat umbrele goale
Care-mi mângâie trupul crispat
De gene ți-am lipit petale
Pe buze desene orientale
Dar tu te răstorni iar peste mine
Și aluneci ușor, noapte de noapte
Și te ridici, discret dimineața
Cu picioarele reci și zâmbet pe față.
Ref:
Ești cea care îmi crapă pielea
Ești cea care îmi picură apă în ochi
Când eu nu știu să mai plâng
Șoptește-mi ce vrei să-ți mai cânt x2.
Lasă-ți genele lungi să mă sugrume
Și îneacă-mă-n pupilele tale
Dar nu te pierde prin ceața de fum
Ce inima mi-o îngheață acum.
Fură-mi din nou telecomanda
Pune programul ce-ți place doar ție
Ascunde-mi în joacă iar pălăria
Și țipă la mine „Gata cu vorbăria”.
REF
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dor și suferință într-o relație complexă. Naratorul se simte dependent de persoana iubită, chiar dacă aceasta îi provoacă durere, dorind să înțeleagă ce își dorește aceasta de la el.