Iubește-mă, mândră dragă
Până-s cu chimeșa neagră
Iubește-mă, mândră dragă
Până-s cu chimeșa neagră.
Că dacă m-oi socoti
7 fete m-or iubi, măi
7 fete dintr-un sat
Și-o nevastă cu bărbat, măi.
Mândruța ochii tăi, măi
M-aș băga slugă la ei, măi
Mândruța ochii tăi, măi
M-aș băga slugă la ei, măi.
Iar simbrie n-aș mai lua
De la mine ți-aș mai da
Ți-aș da ochii și gura
Numai’ de mi-i săruta.
Foaie verde ca iarba, măi
‘Ai ce ochi faini are mândra, măi
Foaie verde ca iarba, măi
‘Ai ce ochi faini are mândra, măi.
Să-i vândă, i-aș cumpăra
Cu toată averea mea, măi
Pă’ ia să-mi ceară 200
Eu i-aș da cu 5 mai multe.
Să-mi ceară faguri de miere
Eu i-aș da buzele mele
Da’ să-mi ceară tot pământul
N-aș mai zăbovi cu gândul.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o dragoste profundă și devotată față de o fată. Naratorul este dispus să facă orice sacrificiu pentru a-i câștiga afecțiunea, oferindu-i tot ce are, chiar și renunțând la propria libertate.