Eram tânără de ani,
N-aveam bani, n-aveam dușmani,
M-am zbătut și am muncit,
Am strâns cât mi-a trebuit,
Nu vedeam cum se duc anii,
Nici cum se-nmulțesc dușmanii,
Iar de când îmi merge bine
Parc-ar vrea să-mi ia din zile.
Dușmanii mei sunt tăcuți,
Oameni răi și prefăcuți,
Se ascund și dau cu piatra,
Mă lovesc să mă dea gata,
Vor s-ajung o frunză-n vânt
Doborâtă la pământ,
De ce-or crede, Doamne, unii
Că mor caii când vor câinii?!.
Am tot strâns averi și bani,
Nu știu ce-o fi peste ani,
Dar ferească Dumnezeu
Să ajungi la ceasul greu,
Să spui că nu ai un ban,
Din prieten îți faci dușman,
Îți întoarce spatele,
Îți uită și numele.
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta unei persoane care, după ce a depășit greutățile și a acumulat avere, se confruntă cu invidia și trădarea celor din jur. Subliniază cum succesul poate atrage dușmani și cum prieteniile se pot destrăma în momente dificile.