Foaie verde de trei spice,
Când văzui că nu mai ninge
Începui armele-a strânge,
A le strânge și-a le unge,
Le ungeam cu untdelemn
Să nimer’ bine la semn
Și cu seu de căprioară
Pe cine-oi lovi să moară.
Frunză verde, trei sulfine,
Dine, Dine, Constantine,
Ști trage cu pușca bine,
Hai intră-n codru cu mine,
Până codrul frunza ține
Toți haiducii mi-o duc bine,
Până codru-ngălbenește
S-alege cine trăiește.
Trăsni-te-ar de gălbiniș,
Te grăbiși, te dezveliși,
Intram în tine pitiș
Cu sabia-ncet, târăș
Și cu pușca cumpăniș,
Trăsni-te-ar de gălbiniș,
De tine mă despărțiși!
Sensul versurilor
Un haiduc se pregătește de luptă după ce iarna s-a terminat. El își unge armele și se pregătește să se răzbune, chemându-și camarazii în codru.