Am gustat străinătatea,
E mai amară ca moartea,
Singur îți faci viața grea
Dacă pleci din casa ta.
Mamă, ce mult ai muncit,
De ce te-oi fi părăsit,
Că niciunde nu-i mai bine,
Măicuță, ca lângă tine!
Pentr-o pâine și-un dolar
Nu-ți vezi copiii un an,
Ba îți pierzi și sănătatea,
Asta e străinătatea,
Cum vrei să fii fericit
Când intri la slugărit,
Te bagi slugă pentru bani
Parc-ai trăi mii de ani.
Doamne Sfinte, soarta mea
N-o doresc la nimenea,
Singură mi-am trecut viața
Că mi-am pierdut și speranța,
Mă uit c-am îmbătrânit
Cu gândul la ce-am trăit,
M-aș întoarce-n satul meu
Să le spun cât mi-e de greu
Și să creadă-n vorba mea
Că străinătatea-i grea,
De câștigi ceva parale
Crezi c-ai lumea la picioare.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul unei persoane care a plecat în străinătate în căutarea unei vieți mai bune, dar a găsit doar amărăciune și singurătate. Ea își dorește să se întoarcă acasă și avertizează pe alții despre greutățile vieții departe de familie și țară.