Uitați căderile, prieteni,
E tinerește să mai cazi!
Pe munți, când e furtună-n cetini
Și brazii cad, cât sunt de brazi.
Visa aripa tinereții
S-atingă piscul ideal,
Dar lecția de zbor a vieții
S-a prefăcut în salt mortal.
Am vrut să fiu stăpân pe cer
Dar sub voltajul din Mister
M-am prăbușit ca Lucifer.
Dar ca supremă mângâiere
A Paradisului Pierdut,
Azi sunt mai viu cu o durere
Și mai înalt cu un sărut.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre inevitabilele căderi din viață, mai ales în tinerețe, și despre cum acestea, deși dureroase, pot duce la o înțelegere mai profundă a sinelui și la o regăsire. Durerea este văzută ca o formă de mângâiere supremă, iar experiențele negative pot înălța spiritul.