REMEDIU.
În bar vagon, în partea stângă
Venind dinspre Oradea Mare
Ședea un domn în vârstă, lângă,
O duduiță încântătoare.
În fața lor pe o banchetă
Pudrat și cu obrajii livizi
Ședea citind dintr-o gazetă
Un don juan cu ochi perfizi.
Duduia plină de ispită
Și-n ochi cu două peruzele
Gemea-n răstimpuri, chinuită
De o durere de măsele.
Iar tânărul sorbind-o toată
Smerit ca în fața unui sfânt
Murea de dor, numai să poată
Să-i adreseze un cuvânt.
– Mă scuzi! I-a spus cu ezitare
Am un remediu minunat
Dacă îți dau o sărutare
Durerea-ți trece imediat.
Dar moșul a întrebat agale
E! domnule, cu obraji livizi
-Mă ierți, dar leacul dumitale
E bun și la hemoroizi?.
Sensul versurilor
Un tânăr încearcă să profite de durerea unei femei pentru a o săruta, oferind un remediu neconvențional. Un bătrân intervine cu o întrebare sarcastică, stricând momentul romantic și adăugând o notă umoristică situației.