Noaptea caldă… noapte pasăre nocturnă
Aripa de neguri grele și-a lăsat-o
Pe oraș ca un „Adio del Passato”
Fredonat într-o lagună taciturnă.
Pietonii pe trotuare trec în grabă.
Liniștea se sparge-n uși de cafenele.
Catedrala-nalță turlele spre stele
În mirosul de grătar și de tarabă.
Stingerea se sună lung la regimente,
Cu ecouri prelungite. În grădină
Teatrul râde-n revelații somnolente,
Pe când paznic al luminilor de lapte
– Sfinx pe soclul său de piatră carpatină –
Stă eroul de la șaptezeci și șapte.
Sensul versurilor
Piesa descrie o noapte într-un oraș, evocând un sentiment de nostalgie și melancolie. Scenele urbane se împletesc cu referințe culturale și istorice, creând o atmosferă visătoare și contemplativă.