E o altă zi plictisitoare
Parcă sunt, parcă sunt la izolare
Nu există în așa situație adaptare
Imediat ajung și la disperare
Prea mult strică, am o stare amețitoare
De ceva timp mă întreb de ce mă doare
Și văd că viața mea se ofilește ca o floare
Spune-mi tu cum să trec și ca atare
Vreau să circul iar ca o pasăre călătoare
Cum de am ajuns din libertate în închisoare?
Dacă mai stau mult poți aprinzi și o lumânare
Câteodată mă gândesc ce bine ar fi peste hotare
Dar totuși aș mai vrea să am o doză de onoare
Zic: Asta e, mai accept o zi de teroare
Dar până atunci mă bag încă o dată la culcare.
Refren: Mai stăm o zi în casă, suntem obligați
Ce dracu ar fi trebuit să stăm afară, suntem frați
Trăim ca păsările în colivie, suntem încuiati
În schimb frații noștri sunt pe afară, sunt demult plecați
Doar de ei își aduc aminte, noi suntem ca și uitați
Nu vezi cum în viața asta ca să rezisti tre să te zbați
iar voi cei ca noi meritați toți încoronați
Și pe noi sper în veci să nu ne uitați.
Înțeleg că noi trebuie să ne comportăm frumos
Dar nu avem cum că în țara asta totul e periculos, totul e pe dos
Și încerc să îmi cos
Inima cu ață vie, ață de gheață
Vi și îmi spui mie că nu dau totul pe față
Dar învață
Că în viață singura direcție e în față
Dar tu crezi că te poți ascunde de ea ca prin ceață
Iar dis-de-dimineață
Tu te trezești
Cu un gând în minte
Simți că înnebunești
Tot ce auzi în cap e taci și simte
Fiecare fior care viața ți-l dăruiește
Cel care prin tot corpul ți-l răspândește
Sau tot ce ea îți plănuiește
Dar tu tot închis la minte ca un clește.
Refren: Mai stăm o zi în casă, suntem obligați
Ce dracu ar fi trebuit să stăm afară, suntem frați
Trăim ca păsările în colivie, suntem încuiati
În schimb frații noștri sunt pe afară, sunt demult plecați
Doar de ei își aduc aminte, noi suntem ca și uitați
Nu vezi cum în viața asta ca să rezisti tre să te zbați
iar voi cei ca noi meritați toți încoronați
Și pe noi sper în veci să nu ne uitați.
Ai grijă, poartă cască de fier
Aici poți călca pe mine, ești ca un miner
Muncești o viață întreagă ca să culegi diamantul
Și când îl vezi s-ar putea să ți-l ia altul
Vederea periferică nu trebuie să lipsească
Pe stradă multă lumea poartă aceeași mască
Indoctrinarea și prostirea face ravagii
În timp ce alții se zbat, of, săracii
Prea puțină lume își cunoaște propria țară
Ce păcat că pentru ea alții se omoară
Mulțumiri domnilor parlamentari
Voi ne sunteți dușmani cei mai mari
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de izolare, frustrare și deziluzie față de situația socială și politică din România. Vorbește despre lipsa de libertate, munca grea fără recompense și despre politicienii văzuți ca dușmani.