Frunzuliță de agud,
De când mama m-a făcut
Pe sub codrii am crescut,
Pe sub codrii, pe sub munte
După turma cu oi multe.
Drag îmi e un ciobănel
Cu mijlocul subțirel
Ca trecut printr-un inel,
Mână turma de mioare
Și mi-o-ntoarce după soare.
Mână turma pe-un pripor
Mi-o adapă la izvor
Și m-așteaptă cu mult dor,
Mână turma la răsură,
Mi-o-ntoarce în tăietură,
Mi-o-ntoarce în tăietură,
Și vine să-mi dea o gură.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o legătură profundă cu natura și viața rurală, evocând amintiri din copilărie și sentimente de dragoste pentru un ciobănel. Versurile transmit un sentiment de dor și nostalgie pentru simplitatea și frumusețea vieții de la țară.