Voi aprinde un foc mare cu arhivele voastre,
Voi distruge birourile voastre, uzinele,
Voi dărâma hambarele, hangarele, depozitele,
Acolo unde-nălțați ziduri, voi aduce nori.
Ah! Cunosc minciunile, șiretlicurile voastre. Nu-mi trebuiesc
Nici banii, nici gloriile.
Voi preface-n fărâmituri mașinile,
Frate-meu vântul, soru-mea inundația îmi vor veni într-ajutor.
Fiți blestemați! Praf aleagă-se de operele voastre! Îmi bat joc
De scadențele voastre, de ratele neplătite, de chitanțele
Întârziate. N-am ce face cu polițele voastre
De asigurare, cu actele de proprietate, ipotecile voastre.
Cu bice de flăcări vă voi alunga
Din templul cu stâlpi înalți al universului,
Voi sparge casele de bani, voi curăța
Pietrele pe care privirile voastre lacome le-au murdărit.
Veniți lângă mine, mâini divine, o, Vijelii!
Și dacă tam-nesam aceste ființe răutăcioase se arată umile,
Dacă pălesc, dacă pleacă ochii, dacă se prefac
Pocăiți, nu vă lăsați înduioșați.
Căci imediat vor regăsi mândria,
Vor ridica din nou ziduri de trufie,
Își vor pune-n lanțuri frații,
Vor crucifica pe cei ce le-or vorbi de Dumnezeu și de iubire.
Loc. Va fi loc aici,
Grădini întinse, daruri, serbări.
Vom clădi împreună alte orașe
Unde niciun vierme nu va locui sub piatra libertății.
Sensul versurilor
Piesa este un imn revoluționar, un apel la distrugerea structurilor opresive și la construirea unei societăți noi, bazată pe libertate și justiție. Vorbește despre eliberarea de sub tirania materială și spirituală, invitând la acțiune și solidaritate pentru un viitor mai bun.