Trandafiraș înflorit,
Care te-ai învrednicit
Să împodobești acel sân
Unde pururea m-închin!
Roagă-te și pentru mine,
Să mă aibă la mai bine!
Găsește vre-un mijloc
Să m-așeze-n al tău loc,
Și-i spune că am durere
Nu dragoste cu părere;
Poți să-i și făgăduiești
Că tu, de te vestejești,
Eu firea nu mi-o prefac,
D-oi avea noroc să-i plac.
Arată-i cu umilință
Că-n loc de ghimpi, am credință;
Fă-mă s-ajung la devlet
Și ia-mi și viața rușfet.
Sensul versurilor
Piesa este o rugăciune adresată unui trandafir personificat, cerându-i să mijlocească pentru binele vorbitorului. Exprimă devotament, credință și speranța într-o viață mai bună, oferind chiar și viața ca jertfă.