Nimic nu e cum trebuia să fie
Eram una mie, una ție
Împărțeam totul la doi, și plăceri dar și nevoi
Pe o coală de hârtie
Am pus și gânduri și povești, în care acum tu nu mai ești
Și nu că nu te potrivești, ci pentru că te împotrivești
Am încercat tot în zadar, tu nici n-ai înțeles măcar
Că dacă nu-s sentimental, nu înseamnă că eu n-am habar
Dacă te întorci împotriva mea, e treaba ta
Dacă îți dorești pe altcineva, e treaba ta
Dacă eram eu acel cineva, târziu deja
Dacă ai decis că vei pleca din gândul și inima mea.
Și când te strig, aud doar un ecou, vine înapoi
Iar tu spui că ai uitat de amândoi
Dar caut să mă conving x2
E o pierdere de timp dar tot te strig.
Ești de nerecunoscut, nu a rămas nimic bun
Cred că s-au pierdut pe drum
Nopțile, clipele, vorbele, uită-le
Faptele au contrazis, absolut tot ce-ai promis
De ce te minți? De ce te tot ascunzi?
Dacă le știi pe toate spune-mi ce mai vrei să auzi
Acum ești prea departe, nu am cum să ajung
Am un feeling aparte, nu am cum să îl alung
Pe restu’ îi mint că nu mă consum
Mă întreb de fapt eu cine sunt
M-ai transformat în genul ce păstrează persoanele în gând
Umbra ta e peste tot, vocea ta din cap nu o scot
Parcă aud non stop, că trebuie să mă întorc
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și durerea după o despărțire. Naratorul se confruntă cu amintiri persistente și se simte transformat de pierderea suferită, căutând răspunsuri și încercând să se împace cu situația.