Asta-i una din piesele alea scrise în nopțile în care n-aveam somn. Sufeream de insomnie.
Ai simțit cumva nevoia și dorința de-a zâmbi?
Eu da și aștept asta mai în fiecare zi.
Mă gândesc de n-aș mai fi și-aș fugi de printre vii.
Cum aș fi? Pe unde-aș fi? Ce ar fi? Și cum ar fi?
Și dacă aș pleca mi-aș jura să nu mă-ntorc.
M-aș ascunde-n întuneric fără apă, fără foc.
Că doar muzica mai strânge rana zoită cu sânge.
Că doar mama mă mai strânge atunci când sufletul plânge.
Trist să vezi cum visul fuge tot mai mult de tine.
E greu când lumea zice și alta face, în fine.
Îmi pierd imunitatea și iubesc singurătatea.
Că de liniște am nevoie dacă nu am libertatea.
E trist când ai concerte și te duci pe banii tăi.
Să aștepți lume, să nu vină, e aiurea, coi.
Să știi că faci muzică și că ai ascultători
Și la concerte te trezești că nu ai nici doi.
Să nu crezi în iubire, îmi spunea bunica mie,
Că sfârșești cu amintiri și tot răul ți-l faci ție.
Nu am vrut să bag de seamă, am făcut mereu ca mine
Și am dat șansa iubirii, m-am gândit că va fi bine.
Acum sunt la mila sorții și sper să vă uit pe toți,
Voi ce mi-ați făcut rău, pentru mine sunteți morți.
Lovit în același loc, pentru mine e o dramă,
Am să ard și pozele, n-am nimic de pus în ramă.
Și dacă-am să plâng, n-am s-o mai fac din iubire,
Și dacă-am să râd, am să râd doar pentru mine,
Și dacă-am să lupt, n-am să lupt pentru oricine,
Și dacă-am să cânt, am să cânt doar pentru tine.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de insomnie, dezamăgire și resemnare față de viață și iubire. Artistul reflectă asupra trecutului, a greșelilor făcute și a pierderilor suferite, ajungând la concluzia că trebuie să se concentreze pe sine și să nu mai aștepte nimic de la ceilalți.