De rău ferească-l Domnul acum și-n veci pe cel
prieteniei sfinte rămas mereu fidel.
Iubitei fără suflet, cu chipul îngeresc,
și sufletul și gândul și inima-i jertfesc.
Și dacă ai să luneci, o, inimă firavă,
duios te poarte-n mână un seraphim din slavă.
Ea inima-mi response și-a spus cu glas suav:
”Să aibă Domnu-n pază acest dar mic de sclav. ”.
De-mi vei vedea în părul-i captivă inima,
învață-o să-și alinte, o, briză, temnița.
Pe drumul unde praful picioarele-i sărută,
vreau să-i păstrez mireasma în adorare mută.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o devoțiune profundă față de Dumnezeu și față de persoana iubită. Vorbitorul își dorește protecție divină pentru cei dragi și își oferă inima și gândurile ca jertfă, exprimând o admirație și o supunere totală.