Privind la viitor, mi-analizez trecutul
În încercarea de a îmbina în viață utilul cu plăcutul
Dar sarcina mă macină și sufletul-mi e negru
Că de la zi la zi e tot mai greu să fii integru
Tată, spune-mi dacă mai sunt om și cum să fac să mai rămân
Măcar încă o zi dacă până nu mă-ntorc în pământ
Vreau să mai am în momentul în care o să mă recunosc înfrânt
Vreau să pot să privesc oamenii-n ochi fără să-i mint
Să nu mă gândesc să-i vând pentru o mână de argint
Argintul care ne ghidează viețile pe față
Și ne sculptează mii de fețe pe la spate
Că banii cumpără loialitate
Fac oamenii să joace peste demnitate
Despart frate de frate, cumpără dreptate, cumpără moarte
Le cumpără pe toate celelalte
Și mor, când văd că e atât de ușor
Să ne dăm seama de non-valori
Cu toate astea ne rupem din suflet în favoarea lor.
Refren:
Zi după zi trag să sper
Că poate astăzi voi fi mai puternic decât ieri
Carmez la fel, șine de fier, dar în orice caz
Mă consolez că știu că vine mâine după azi x3
Conștiința-i închisoarea ce-mi ține-nchiși demoni
Și parcă-ncepe să se clatine în fiecare zi
Timpul devorează trupuri, deformează suflete
Oglinda e în tine, deschide ochii, uită-te
Fapte rele sunt prea des cusute în memorie
Ducând pe apa sâmbetei fapte bune cu sutele
Vorba despică ape, oamenii mută munții
Când nu te mai simți bine-n pielea ta, unde te muți?
Dacă azi e vremea pentru azi
Înseamnă că nu-i vremea pentru mâine
Ce mult poate fi încă pentru ieri
Asta-n caz că nu ai terminat de îndreptat greșeli
Toate la timpul lor, spune o vorbă din folclor
Și altă vorbă din popor spune că dacă te latră un câine, încearcă să-i astupi gura cu pâine
Nu orice măr frumos este stricat pe dinăuntru
Și oricum gura lumii n-o astupă nici pământul
Lasă soarele să-mi bată până-n gândul negru
În timp ce stau în prima linie ca să știu ce vine
Fiindcă nehotărât îmi șade poate cel mai bine
Esența vieții mele-i în ciorchine
Strivit sub greutatea de propuneri
Mânate toate-n 33 de toamne
Încă stau față-n față eu cu vinul
Dar ce păcat că în jurul meu nu mai e nimeni dornic să mi-l toarne
Tu, banule, judecător ce stăpânești mai sus de orice adevăr
Tu, banule, care ne judeci și ne împarți după cum vrei dreptate
Tu, bogăție, aer ce-l tânjesc prin orice port
Tu, sărăcie, malaxorul meu de demnitate
Dacă păcatul doare, și moartea înseamnă libertate, ține-mă sclav
Dacă puterea-nseamnă compromis, ține-mă slab
Dacă lacrima-nseamnă să fiu laș, ține-mă brav
Să stau departe, de fiecare dintre toate astea luate în parte
Dar dacă toate astea adunate înseamnă umanitate
Nu lăsa timpul să mi-l torn, trezește-mă din somn, te rog, ține-mă om.
Refren: x3
Sensul versurilor
Piesa explorează lupta interioară a artistului cu valorile societății moderne, corupția și presiunea de a rămâne integru. El reflectă asupra trecutului și viitorului, căutând un sens și o cale de a-și păstra umanitatea într-o lume dominată de bani și compromisuri.