Mi-a înflorit un cearcăn vioriu,
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Vino, hai, ori eu la tine vin.
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Am un fir la tâmplă ninsoriu,
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Mi-a ajuns la umăr dragul fiu,
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
A, ce râs afară argintiu?..
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Singură-s.. E noapte, e târziu,
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Stai.. Te strigă iar copii?.. „Da”.
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Stai, pe ei și mâine-i poți cânta,
Cântă-mă cât tânără mai sunt.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a frumuseții efemere, prin prisma unei mame care își vede fiul crescând. Versurile evocă un sentiment de nostalgie și singurătate, dar și o acceptare a ciclului vieții.