O fetiță-avea cosiță,
Și cosița — o fundiță,
Și fundița — un băiat
Ce-o smuncea tot zvăpăiat.
Și băiatu-avea un tată,
Tată-său – cureaua lată…
Dar fetița nu spunea
Că băiatul o smuncea.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă tipică din copilărie, cu o fetiță, cosița ei, un băiat zvăpăiat care o necăjește și o amenințare subtilă planând asupra lui. Sugerează inocența și dinamica relațiilor dintre copii.