Porcul Liberat.
Când s-au liberat țiganii, în anul de la Hristos
O mie și.. nu știu câte, unul din ei, omenos,
Vru și el să libereze pe un porc ce el avea,
Și în jug de multă vreme lângă șatră îl ținea.
Îl chemă dar și îi zise : —„Porcule, purcelul meu,
Cunosc însumi, din cercare, jugul cât este de greu.
De aceea te fac liber ; d-acum poți viețui
Oricum ți-o plăcea, și hrana singur a ți-o dobândi. “
—„Să trăiești! însă stăpâne, în grădini pot eu intra,
Pepeni, dovlecei și verze fără grijă a mânca? “
—„Ba nu, astea sunt oprite. “ —„Așadar îți mulțumesc,
Cu un sfert de libertate, drept să spui, nu mă-nvoiesc.
Ba cred chiar că e rușine, când toți porcii au trăit
La coșare în robie, să ies eu mai osebit,
Să-mi ridic mai pe sus botul și de treapta lor să fug,
Ș-apoi ce ar zice boii văzându-mă fără jug? “.
Unii-nțeleg libertatea ca porcul cel țigănesc ;
Alții, deprinși cu robia, de ea greu se despărțesc.
Sensul versurilor
Piesa satirizează modul în care unii oameni percep libertatea, preferând siguranța robiei în locul responsabilității și incertitudinii pe care le implică libertatea. Porcul, obișnuit cu jugul, refuză libertatea parțială, preferând condițiile cunoscute ale robiei.