Pan’ la urmă octombrie te-a îndesat în tramvai
Te-a plouat de te-a stins, ca pe hoții de cai
Pan’ la urmă octombrie n-a înțeles ce voiai
Te-a trimis la plimbare, treci frumos în tramvai.
Treci frumos în tramvai
Și până la urmă tu cine erai.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Mă găsești în tramvai.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
În exil până-n mai.
Te țin minte, leoaică adormită pe bar
Colți, cuțite ascuțite-ți ruginesc sub fular
Ce ți-au făcut, unde dracu’ ai plecat
Mă uit acum la tine și nu mă simt vânat.
Și seara se schimbă, încet, în știrile de seară
Tramvaiul 41 a mai lovit o căprioară
Și din august încoace, de vreo câteva luni
Toți foștii mei supuși mi-au ajuns iar stăpâni.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Mă găsești în tramvai.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
În exil până în mai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Mă găsești în tramvai.
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
Eu sunt regele verii
În exil până în mai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai.
El e regele verii
El e regele verii
El e regele verii
Îl găsești în tramvai
Sensul versurilor
Piesa descrie un personaj care se autointitulează "regele verii", dar care a ajuns într-o stare de decădere și exil, fiind găsit acum într-un tramvai. Versurile sugerează o pierdere a puterii și o nostalgie pentru vremurile trecute, marcate de o anumită melancolie și acceptare a situației actuale.