Uite așa aș vrea să mor,
Cu paharul lângă mine,
Cu cobzarul lângă mine,
Uite așa aș vrea să mor,
Într-o crâșmă din Obor,
Să-mi scriu când o fi momentul,
Cu vin roșu testamentul,
Uite așa aș vrea să mor.
Să-i trag o beție,
Beau! Beau! Beau!
De pomină să fie,
Beau! Beau! Beau!
Și după o săptămână,
Beau! Beau! Beau!
Să mor cu sticla-n mână.
Uite așa aș vrea să mor,
Cu cobzarul lângă mine,
Cu paharul lângă mine,
Uite așa aș vrea să mor.
Nu vreau bocete de jale,
Vreau în cea din urmă cale,
Un cobzar, un lăutar,
Vreau cântând să-mi țină locul de dricar,
Nu vreau nici o mutră tristă,
Stând cu nasul în batistă,
De-oi murii, voi, ăia vii,
Vreau să chefuiască
Pentru mine-o zi.
Uite așa aș vrea să mor,
Cu paharul lângă mine,
Cu cobzarul lângă mine,
Uite așa aș vrea să mor,
Într-o crâșmă din Obor,
Să-mi scriu când o fi momentul,
Cu vin roșu testamentul,
Uite așa aș vrea să mor.
Să-i trag o beție,
Beau! Beau! Beau!
De pomină să fie,
Beau! Beau! Beau!
Și după o săptămână,
Beau! Beau! Beau!
Să mor cu sticla-n mână.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința de a muri într-o atmosferă festivă, înconjurat de muzică și băutură, transformând moartea într-o celebrare a vieții. Refuză tristețea și dorește ca cei rămași să petreacă în memoria sa.